Populație

Populația constituie în prezent 1,1% din cuantumul populației Republicii Moldova.

Scăderea ratei natalității și sporirea ratei mortalității comportă consecințe în dinamica populației. Micșorarea numărului populației este determinată și de migrația în masă.

Structura populației după sexe este similară întregului teritoriu al Republicii Moldova și constituie 47% populație masculină și 53% populație femenină. Aceasta situație nu perturbează procesele demografice.

Cea mai reprezentativă grupă de vârstă în totalul populației, constituie populația activă de aproape 49 la sută.

Totodată începând cu anul 2004, persoanele din grupele de vârstă cuprinse între 0 și 14 ani s-au redus, ce a determinat reducerea absolută și relativă a populației tinere.

În perioada menționată o tendință de creștere s-a observat la categoria de vârstă de la 16-56 ani la femei cât și la bărbați, ce a permis o ușoară creștere a populației cuprinsă în vârstă aptă de muncă. Resursele forței de muncă.

În totalul de 45,1 mii locuitori din raion – 67% reprezintă populația aptă de muncă (pe regiunea de Nord 76,7%).

Persoanele angajate în câmpul muncii reprezintă un segment de peste 13,4 mii de cetățeni adică în jur de 30% de cetățeni sunt repartizați în deferite sectoare: agricultură 60%, învățământ (10%), industrie (7%), sănătate (2%), comerț (2%), și alte instituții finanțate din buget(5%), alte activități (14%), ceea ce confirmă un grad relativ de diversificare al domeniilor de ocupare a forței de muncă fiind predominante activitățile din agricultură.

În anul 2011, salariul mediu pe economie a constituit 3340 lei. Au fost înscrise varietăți de salarii în dependență de sfera de activitate.Cele mai mici salarii sînt înregistrate în domeniul agriculturii, unde sunt antrenați o parte majoră de salariați.

În sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar al unui lucrător a constituit la sfârșitul anului 2011, 2183 lei.

Pe parcursul anului 2010-2011 au fost înregistrați anual de la 1,9- 2,4 mii șomeri și rata șomajului de 6% – 9,4% față de valoarea națională a acestea de 7,3%.

Migraţia forţei de muncă joacă un rol aparte în evoluţia situaţiei demografice şi continuă să fie o problemă importantă pe termen mediu şi lung.

Migraţia externă se caracterizează prin exodul masiv al persoanelor de vârstă reproductivă şi economic activă. Ponderea cea mai însemnată din rândurile acestora, o deţin persoanele cu vârsta 20- 29 de ani(40%), urmaţi de cei cu vârsta între 30 şi 39 ani(20%). În contextul analizei efectuate, putem conclude, că continuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei cauzează deficienţe serioase de capital uman necesar dezvoltării durabile a raionului.

Sunt necesare măsuri cu implicări directe şi complexe asupra dezvoltării social – economice a raionului, urmate de oferta forţei de muncă, de fluxul de investiţii, de creşterea veniturilor şi a cheltuielilor publice, precum şi de asigurarea unei stabilităţi politice și economice a raionului în continuitate.

Pentru a obține aceasta o însemnătate majoră va avea reușita corelării dintre cererea pieței forței de muncă și oferta educațională, care va avea un impact considerabil asupra creșterii economice.

Viziunea strategică presupune un parteneriat dintre sistemul educațional și reprezentanții pieții muncii ce va conduce la generarea unei oferte educaționale care va corespunde cantitativ, calitativ și structural necesarului de forță de muncă. Aceasta, la rândul său va contribui la reducerea ratei șomajului și a fluxului cetățenilor peste hotare, precum și a ratei populației expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale.

Pentru anii 2012–2018, dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi promovare a incluziunii sociale sunt reflectate în următorul tabel:

DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE, CREŞTEREA GRADULUI DE OCUPARE

ŞI PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE

Indicatorii de monitorizare

unitatea de

măsură

Efectiv

Prelime

nar

Prognoza

2010

2011

2012

2013

2014

2018

Rata netă de cuprindere în învăţămîntul primar

%

96,7

96,9

97

97

97

97

Rata brută de cuprindere în învăţămîntul primar

%

96,2

96,3

96,5

9663

96,6

96,6

Rata netă de cuprindere în învăţămîntul gimnazial

%

96,5

96,5

96,4

96,4

96,4

96,4

Rata brută de cuprindere în învăţămîntul gimnazial

%

96,3

96,2

96,2

96,2

96,2

96,2

Rata netă de cuprindere în învăţămîntul preşcolar

%

72,4

73,1

73,2

73,9

74,0

74,0

Rata brută de cuprindere în învăţămîntul liceal

%

93,0

93,1

93,7

96,6

96,6

96,6

Rata de cuprindere în învăţămîntul preşcolar a copiilor în vîrstă de 3-6 ani

%

52,9

53,5

55,4

55,9

54,8

55,5

Rata de cuprindere în învăţămîntul preşcolar a copiilor în vîrstă de 6-7 ani

%

94,3

94,5

95,7

96,6

968

98,0

Raportul de elevi / profesori în învăţămînt: şcoli

gimnazii

licee

%

13,5

12,7

12,7

12,7

12,7

12,7

%

16

15

15,1

15

15

15

%

10,2

10,4

10

10

9

9

Ponderea populaţiei care beneficiează de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

%

77,2

72,9

70,3

77,0

78

82

Mortalitatea infantilă, la 1000 de născuţi vii

%

8,25

18,1

5,0

5,3

5,4

5,3

Ponderea copiilor în vîrstă de 2 ani vaccinaţi împotriva rugeolei

%

100

96

95

96

95

98

Rata şomajului

%

5,8

6,5

9,4

8,8

7,8

6,4