MÂNDRIE DE ȚARĂ, MÂNDRIE DE NEAM!

19 august 2018

Tradițiile și vechile obiceiuri ale neamului nostru nu pot fi date uitării, ele merită reanimate și , precum perlele nestemate, adunate și promovate pentru viitor, pentru educație, pentru puritate.

Un ilustru scriitor ,Vlad Zeland , spunea  „din trecut spre viitor”.

Anume un astfel de traseu a fost urmărit în cadrul unui festival raional  cu genericul „Ca la noi , la  moldoveni” organizat și desfășurat la 19.08.18 în comuna Sudarca, raionul Dondușeni.

Avem cu ce ne mândri, spune Vadim Lesnic, președintele raionului Dondușeni, prezent la festivitate cu întreaga familie: părinți, soție, fiică, primarul de Trebisăuți, satul de baștină al susnumitului, dna Tamara Căpățînă   și formațiile artistice de la casa de cultură din Trebisăuți „Mugurel” și „Brândușa”. Deosebit de frumos, original, cu multă stimă față de gazdă, primarul de Sudarca, dl. Anatolie Lisnic, față de spectatori și totodată față de însăși obiceiurile neamului.

La festivitate au participat primarii localităților din raionul Dondușeni ,reprezentanți ai serviciilor desconcentrate și descentralizate din raion, elevi , oaspeți.

Colectivele artistice  din raioanele Fălești, Briceni, Sîngerei, colectivele –gazdă au adus un omagiu cultural obiceiurilor naționale precum „Nunta”, „Botezul”, „Claca”, „Paparuda”, „Casa Mare” și altele.

Chiar de la bun început, cei prezenți , însoțiți de orchestra „Rapsozii” de la Casa de cultură din orașul Dondușeni, conducător Valentin Znagovan, au încins o horă pentru a întregi inimile celor adunați, fie artiști amatori, fie spectatori.

Cuvinte frumoase de salut au rostit primarul de sudarca Anatolie Lisnic, vicepreședintele raionului, Valeriu Casapu, evident și Vadim Lesnic, președintele raionului care a menționat că avem cu ce ne mândri, cu oamenii țării, cu dragostea lor față de muncă și față de frumos.

Primii interlocutori , primarii de Briceni și Teleșeuca ,Liviu Scorțescu și Victor Dabija au constatat necesitatea de organizare a astfel de sărbători, căci ele luminează gândul, dau speranță, consolidează oamenii.

Meșterițele populare din Frasin Lucia și Nina Casapu sunt participante la toate activitățile artistice din raion, este de mirare hărnicia acestor albinuțe, dar nu pot trece cu vederea  și  pe Vera Racu, Guzun Natalia, s. Moșana,  și alți participanți la eveniment.

Dna Tamara Căpățînă, primar de Trebisăuți , raionul Briceni, spune că este încântată de atmosfera festivității și că chiar aintenționat, cu deosebit interes să participe, pentru a susține președintele raionului Dondușeni, care s-a născut în Trebisăuți și se mândrește cu acest fapt. Atitudinea lui față de cultură, spune dna Căpățînă este ceva firesc, pentru că orice moldovean are în inimă tot ce este autentic, și cânt , și joc, și voie bună.

La întrebarea , „este greu sau e ușor de a fi primar”, doamna spune:„ca întro familie”, și deja devine cert tot cu ce respiră această femeie minunată, preocupările ei, munca, responsabilitățile.

Brânză Eugen din comuna Sudarca a venit la festivitate cu toată familia și cu drag față de fiica Dana , care este moderatoarea festivității organizate.

Printre căsuțele și corturile meșteșugărești aranjate pe alee , mi-a atras atenția una deosebită , prezentată de Eva Pumnea , directorul Casei decultură din s. Horodiște , raionul Dondușeni  și de primarul de Horodiște, Boris Burcatîi. Zic deosebită, pentru că corespunde întru totul căsuței vechi în care a locuit familia marelui maestru Ion Druță. Pășind pragul , ești cuprins de virtualitatea viacului trecut, de lăicere, fotografii, icoane și busuioc, toate adunate cu deosebită duioșie față de amintirile – păsări măiestre, pentru frumosul jubileu de 90 de ani ale marelui Druță.

Alături, pe un oslon, o măicuță –torcătoreasă pe nume Dron Raisa. Fusul zburdalnic se rotea în mâinele trudite, făcând firul ideal de neted. Am întrebat-o , dacă și-a învățat copii să toarcă, iar ea mi-a răspuns că nepoțelele nu vor să toarcă.

Era de așteptat un astfel de răspuns, nu mai avem femei în halate care știau să țeasă, să toarcă, să coacă pâine, plăcinte, sau tot mai rar se întâlnesc.

Natalia Chizîm, profesoara Liceului „M. Eminescu” din Sudarca zice că ar fi bine ca astfel de sărbători să se petreacă măcar trei zile la rând,iar șoferii Ceban Oleg și Ursu Gheorghe cad de acord și ei cu cele spuse, atât doar că așteaptă o schimbare în țară, ar vrea să vină cei  plecați peste hotare, să fie mai multă lume.

La final, președintele raionului Vadim Lesnic a mulțumit tuturor participanților și spectatorilor, primarului de Sudarca, Anatolie Lisnic, pentru aportul adus la organizarea și desfășurarea festivalului și a menționat cu diplome toate colectivele artistice și meșterii populari participanți la cea de-a doua ediție a Festivalului „Ca la noi, la moldoveni”.

Iată așa-i dorul de acasă, cu gust dulce și amar.

 

Nina Juraveț, Dondușeni